Fie că îţi place de un
băiat pentru care trebuie să-ti ‘plusezi’ caliăţile, fie că lupţi pentru un
vis, fie că lupţi dintr-odata pentru cele mai mari visuri ale tale…
Vine un moment in viaţă când trebuie să riscăm, să ne
dezechilibrăm, să obosim, să ne cheltuim toţi banii, să ne daruim tot sufletul.
Vine ziua când tot ce am visat devine realitate.
Devine aici si acum.
Şi tot ce trebuie sa faci este să ţii pasul.
Să ţii pasul, să nu te laşi copleşit.
Să te dai un centimetru inapoi, să tragi aer in piept…
Şi să-ti dai seama că iţi trăieşti visul.
Pentru că acum e timpul tău, pentru că acum eşti tânar şi atotputernic.
Pentru că ştii că nu vei fii mereu asa.
Pentru că ştii că acum eşti cel mai aproape de ‘fiorii de la
marginea prăpastiei’
Şi ştii că, pe zi ce
trece, te vei depărta de ea.
Şi vrei să ţii minte
aerul curat si aventura de aici.
Ca să-l povesteşti
nepoţilor, ca să-l miroşi in amintiri tot restul vietii.
Şi nu-mi e frică, simt doar curajul.
Şi iubesc marginea prăpastiei cu aerul ei curat,
Pentru că e călătoria vieţii mele,
Şi mă mai dau o dată-n spate, inspir adânc şi mă pregătesc,
Să mă apropii şi mai tare…
De ‘marginea prapastiei’
De locul meu acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu